România ar putea găzdui o instalație industrială care produce plăci minerale fără arderea în cuptoare la temperaturi înalte. Proiectul TERRA-Q, coordonat de Calamearic SRL, se află printre cele 77 de inițiative selectate de Comisia Europeană pentru un sprijin total de 3,4 miliarde de euro prin Fondul pentru Inovare. Pe listă figurează și un proiect Bosch, care va fi implementat în România și Ungaria.
Pentru industria materialelor de construcții, TERRA-Q propune o schimbare a procesului de fabricație: utilizarea materialelor reutilizate și a unui procedeu la temperaturi scăzute, într-o instalație complet electrificată.
Cele 3,4 miliarde de euro reprezintă sprijinul anunțat pentru întreaga selecție europeană. Valoarea granturilor aferente celor două proiecte care implică România nu este precizată în lista publicată de Comisie, iar acordurile de finanțare urmează să fie pregătite.
Plăci minerale produse fără ardere la 1.200–1.400°C
TERRA-Q urmărește construirea în România a unei instalații la scară industrială pentru fabricarea plăcilor minerale cu emisii reduse de carbon.
În locul arderii convenționale a produselor ceramice, la temperaturi de 1.200–1.400°C, tehnologia propusă folosește un proces electrificat, fără etapa de ardere în cuptor. Producția va integra o proporție ridicată de materiale minerale și materii prime secundare.
Potrivit estimărilor din fișa proiectului, această soluție ar permite reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu aproximativ 80%. În zece ani de funcționare, emisiile evitate ar ajunge la circa 33.000 de tone de CO₂.
Pentru sectorul construcțiilor, relevanța proiectului ține atât de reducerea emisiilor asociate fabricării materialelor, cât și de reutilizarea resurselor în procesul industrial.
Proiect Bosch pentru autonomia mașinilor electrice pe timp de iarnă
A doua inițiativă care implică România este FLOW4EVE, coordonată de Robert Bosch GmbH și prevăzută pentru implementare în Ungaria și România.
Proiectul vizează producția industrială a unui sistem bazat pe pompe de căldură, destinat vehiculelor electrice. Tehnologia urmărește îmbunătățirea performanței bateriilor și ar putea crește autonomia pe timp de iarnă cu până la 20%.
Sistemul are o arhitectură modulară, concepută pentru funcționarea într-o gamă mai largă de temperaturi. Acesta permite și aplicații prin care energia din bateria automobilului poate alimenta locuința sau poate fi livrată în rețeaua electrică.
Reducerea estimată a emisiilor este de aproximativ trei milioane de tone de CO₂ echivalent în primii zece ani de funcționare. Cifra se referă la proiectul în ansamblu, nu exclusiv la activitățile din România.
Granturile intră în etapa de pregătire
Cele 77 de proiecte selectate sunt distribuite în 23 de țări din Spațiul Economic European. Acestea acoperă domenii precum industria energointensivă, energia regenerabilă, stocarea energiei, mobilitatea și reciclarea materiilor prime critice.
Finanțarea provine din veniturile Sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, reinvestite prin Fondul pentru Inovare.
Promotorii proiectelor au fost invitați să pregătească acordurile de grant cu Agenția Executivă Europeană pentru Climă, Infrastructură și Mediu — CINEA. În această etapă vor fi definitivate bugetele, calendarele de implementare și obligațiile tehnice și financiare. Rezultatele procesului sunt așteptate în primul trimestru din 2027.
Comisia Europeană pregătește o nouă rundă de apeluri pentru începutul lunii decembrie 2026, care va include un miliard de euro pentru producția de tehnologii curate.
Sursa: Comisia Europeană — lista proiectelor selectate și comunicatul privind finanțarea.
